Printre sutele de monumente funerare care împânzesc de la un capăt la altul vastul Cimitir Bellu din București se numără unul a cărui formă – atipică, pe de o parte, pentru o sculptură întâlnită îndeobște pe aleile vreunei îngropelințe de oriunde și istorică, pe de alta – este cu totul și cu totul aparte, transformând peticul de pământ și silueta sculptată, uluitor de frumoasă, de deasupra într-un veritabil loc de pelerinaj pentru cei care aleg să-și lase pașii slobozi, într-o după-amiază târzie de vară, pe cărările pietruite ale unuia dintre cele mai fascinante cimitire din România. Un cimitir încărcat până la refuz de sublimul unor opere de artă, cu adevărat impresionate, dar și de povești care de care mai fascinante și mai misterioase.
Femeia cu umbrela! Așa i se spune monumentului a cărui istorie ne-am propus să o dezvăluim, ridicând puțin, atât cât ne permit izvoarele istorice, voalul așezat, misterios, peste monumentul funerar situat, în afara oricărei logici a poziționării, undeva într-un colț al impresionantului Cimitir Bellu.
Povestea ”Femeii cu umbrela” este plină de dramatism împins la extremis, pe de o parte, dar și de o doză însemnată de mister, pe de alta. Ingrediente pe care Damian Anfile, inspector de specialitate la Administrația Cimitirelor, le consideră perfecte pentru închegarea unei povești despre viață și moarte cu totul și cu totul fascinante. Și pentru că orice poveste are un început, lipsit cu desăvârșire de dramul afabulației, Damian Anfile întoarce primele file din povestea ”Femeii cu umbrela”.
Tot ce s-a putut afla până acum, spune Damian Anfile, sunt singurele amănunte cu adevărat sigure din povestea de viață a celei care din 1906, când avea doar 22 de ani, își duce somnul de veci sub peticul de pământ din Cimitirul Bellu. O poveste țesută, la mai bine de un secol distanță de momentul în care s-a încheiat atât de tragic pentru frumoasa belgiancă Boschott Katalina, în ghergheful unui mister rămas nedeslușit până în ziua de astăzi.
Uluitoarea creație, care îi aparține lui Raffaelo Romanelli, unul dintre cioplitorii în marmură care și-au pus cel mai adesea amprenta asupra multora dintre monumentele din Cimitirul Bellu, este total atipică oricărei lucrări funerare.
Interesant este că cel care pune paie pe foc în istoria și așa încărcată de mister a ”Femeii cu umbrela” din Cimitirul Bellu este însuși autorul capodoperei în marmură de Carrara. Ce răspuns enigmatic a dat renumitul italian Raffaelo Romanelli în momentul în care a fost întrebat cine este bărbatul care a comandat lucrarea funerară aflăm tot de la Damian Anfile, poate unul dintre cei mai bine pregătiți și mai empatici istorici ai monumentelor care se înfățișează privirii, în toată splendoarea lor, pe multe dintre aleile Cimitirului Bellu din Capitală.
Prima dintre ipotezele la care face referire Damian Anfile pare a fi și cea mai credibilă dintre toate. O poveste de dragoste, și implicit de viață, deloc complicată, pe care o întâlnim destul de des în aproape orice etapă e existenței umane, indiferent de gradul social care separa pe vremuri, de multe ori cu finaluri tragice, protagoniștii respectivului love story, cu sau fără parfum autohton.
Despre ipoteza la face referire Damian Anfile și cât de credibilă este versiunea oficială privind moartea Katalinei Boschott, aflați din reportajul video.
Dacă în prima parte a reportajului am spus povestea monumentului funerar, unic prin modalitatea de realizare, dar și prin mesajul, încărcat de mister, pe care îl transmite, din marginea cimitirului Bellu, în cea de a doua parte vom dezvălui până unde a mers imaginația celor care au încercat să descifreze de unii singuri misterul statuii în piatră, modelată excelent de renumitul Romanelli. Un monument care și astăzi, la mai bine de un secol distanță de momentul în care a fost conceput, suscită un interes maxim pentru iubitorii artei funerare și a poveștilor fără sfârșit.
Și tot în a doua parte a reportajului vom afla ce nume celebre au ajuns în gura oprobriului public și au fost, într-un fel, asociate uluitoarei povești de dragoste a Katalinei Boschott, ”Femeia cu umbrela”.
CITEȘTE ȘI: